Un edict nou: fraţilor mei români

Adam Puslojić

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Eu sunt soldatul poeziei româneşti,

Dar tu, Doamne, oare eşti?

Sunt trist, Părinte, ca Nichita cel luminos

şi acum plâng, nu plâng dureros.

Stau aici, privesc spre Blaga -

spaţiul meu mioritic a ajuns la Haga,

unde, acum cu anii, m-ai dat, Bătrâne,

ca pe Iason, cel ce fură Aur-lâne,

neştiind că mor vreodată prin tine,

ca regele meu Marco - la Rovine,

nu ucis de-un frate (de Mircea cel Mare),

ci de crucea de lumină, grea şi tare.

Hai să cântăm Hora sfântă, românească,

noi, doi, Doamne, din gura mea, sârbească.

La Lugoj, cu Blaga,

🖋️ Despre

• Poet: Adam Puslojić
• Temă: frate
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental