Bocet pentru mama

Adrian Păunescu

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Hei, frate, iartă-mă că strig la tine,

e-un fel de plâns în felul cum te strig,

dar cineva îmi spune, prin suspine,

că mama noastră tremură de frig.

Ea a bătut, cât a bătut, la poartă,

şi au lătrat-o câinii noştri răi

şi ea, ce nu-i făcută pentru ceartă,

n-a mai sunat la poarta alor săi.

Noi ce făceam, în vremea asta, frate?

Benchetuiam cu nişte venetici

şi n-am putut să auzim când bate

bătrâna mamă ce-a trecut pe-aici.

Acum, că e târziu, mă tem că mama

a degerat în stradă, aşteptând,

de-un viscol alb i s-a umplut năframa,

probabil, mama va muri curând.

Și nu ştiu cine a strigat la mine

şi eu la tine m-am pornit să strig,

ce-am auzit de la fereşti străine,

că mama noastră a căzut, de frig.

Deschide către stradă o fereastră

şi spune-mi dacă e adevărat,

că-n gerul mare, iată, mama noastră

s-a prăbuşit şi viscole o bat.

E mama, frate, trista mogâldeaţă

care-a venit, de sărbători, la noi,

şi-acum, în stradă, aşteptând, îngheaţă,

şi nu mai ştie drumul înapoi.

Vecinul ăla, voce de cătuşă,

băzmeşte şi mă bagă la idei,

el cică ţara a sunat la uşă,

în chip de mamă, pe la fiii ei.

Prin ambiguitatea funerară,

ce mă deprimă-n fiecare zi,

eu nu ştiu, a fost mamă, a fost ţară,

de ce n-a anunţat că va veni?

Pe-un timp ca ăsta, omenos de rece,

bătrânii trebuie să stea cuminţi,

că pot răci şi asta nu le trece,

de sunt popoare sau de sunt părinţi.

Noi locuim în cartier de frunte,

e ordine şi linişte în jur

şi n-are nimeni forța să înfrunte

acest context întotdeauna pur.

De-aceea, ia te uită, frate dragă,

că, după cheful mare care-a fost,

salubritatea gunoierii-şi bagă

şi-aceştia iau gunoaiele la rost.

Rămâi, te rog, cu mine, la fereastră,

să plângem, între vânători şi prăzi,

când gunoierii iau pe mama noastră,

ca pe-un gunoi al importantei străzi.

Să ne-mpăcăm cu cei ce-au huiduit-o,

să ne-mpăcăm şi noi, cu noi, stingher,

şi iartă-ne că te-am pierdut, jertfito,

şi că venirea ta n-am auzit-o.

Dar bine că-i curat în cartier.

16-17 decembrie 1997

(Tragedia națională, 1997)

🖋️ Despre

• Poet: Adrian Păunescu
• Temă: mama
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental