Ca o reverenţă, frunza

Adrian Păunescu

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Pregătiri de toamnă şi la mine-n sânge,

Şi o greutate simt acum la mers,

Cred că-mi face semne frunza ce se frânge,

Printr-o reverenţă dinspre univers.

Doamne, vine toamna, parcă-i o dovadă

Că-i destulă toamnă s-o aştepte-n noi,

Dacă nu le vine ochilor să-şi creadă

Că senini din toate sunt numai ei doi.

Ca o reverenţă frunza-n prăbuşire

Umerii mi-i umple de un tragic scrum,

Triste monumente uită să respire

Când se-aude ţipăt de cocor în drum.

Sunt schimbări grozave orşiunde, parcă,

Prin tufişe slute - zdrenţe moi de nimb,

Cu prilejul vieţii, moartea mă încearcă,

Toamna-i anotimpul ce devine timp.

De-ntrebări finale, ziua este plină,

Toamna arde cuprul în copacii gri,

Ca o reverenţă frunza în lumină

Caută motivul de a se jerfi.

🖋️ Despre

• Poet: Adrian Păunescu
• Temă: toamna
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental