Cărare de morți

Adrian Păunescu

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Dacă mă uit în urmă pe cărarea

care se pierde-n umbra primei porți,

sunt numai punți căzute în prăpăstii

și-n iarba de pe mijloc, numai morți.

Desigur, este multă lume-n față,

halucinant, nestăvilit puhoi,

dar sunt la fel de mulți cei morți în urmă,

îmi e închisă calea înapoi.

Când calendarul anului ce trece

la termenul obișnuit l-am scos,

cădeau din el sicrie sfărâmate

și doliul pătrundea până la os.

Sunt cimitire-ntregi aici în spate,

privirea mi se-ngroapă-n iarba lor,

e-nghesuială mare în morminte,

se bat pentru o groapă cei ce mor.

Scot calendarul trist de pe perete,

spălat de plânsul nostru, strop cu strop,

și lângă morții coborâți dintr-însul

îl port pe brate și îl și îngrop.

Și parcă iarba de pe drumul groazei

care-i amestecă pe morti și vii,

sub pașii mei se vaietă și plânge

și poate că-ntr-o zi va și vorbi.

1 ianuarie 2010

🖋️ Despre

• Poet: Adrian Păunescu
• Temă: moarte
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental