Delta lunară

Adrian Păunescu

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Nuferi palizi pe apă fac semne

Şi tot cerul e-un nufăr bătrân,

La măcelul de nuferi al toamnei

Zburătoare puţine rămân.

În castelele verzi ale apei -

Mai sticlesc princiar ochi de peşti

Şi-ntrebări despre cumpăna lumii

Ce se-aud din instanţe cereşti.

Eu aici am să vin într-o noapte,

Cu tot clarul de lună în jur,

De la trestia care ţi-e mamă

Cu o barcă să vin să te fur.

Dar de unde o barcă de sprijin,

Când pe bărci e-aşezat lucrul tot?

Tras spre tine de Steaua Polară

Am să vin printre papuri înot.

Şi iubirea în delta lunară,

Sub un cer priponit de năvod,

Să ne treacă spre lumi neştiute

Cât e clarul de lună un pod.

Parcă, totuşi, se-aude o barcă

Lunecând din poveste pieziş

Şi-un cuvânt dinspre stele spre lume

Care cântă-ntr-un alb trestiiş.

Am să fur de pe lume o vâslă

Pentru barca părerii de rău

Dintre clarul himeric de lună

Şi-ntunericul fluviului tău.

Devastată de toamnă e Delta,

Zburătoarele-i pleacă pe rând,

Numai noi, numai noi vom rămâne,

Două aripi prin trestii bătând.

Adrian Păunescu

(„Totuşi, iubirea”, 1983)

🖋️ Despre

• Poet: Adrian Păunescu
• Temă: luna_stele
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental