Miraj

Alexandru Philippide

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Ce dup-amiezi ciudate învăluite-n vis !

Izvoarele amintirii în suflet s-au deschis,

Răni vechi cu sânge proaspăt mocnind sub clipă, treze.

Şi doruri ruginite prind iarăşi să vibreze

Când vremea-ncetinita şi-ntinde apă grea.

Simt cum întreagă-mi viaţă alunecă în ea

Şi cum eu însumi vreme mă fac, magie rară !

În mine-atunci o lume vrăjită se coboară :

Amestec de anotimpuri, de dimineţi şi seri.

Alcătuind o lume găsită nicăieri,

În care se-ntretaie că nişte zvonuri line

Atâtea visuri toate câte-au trecut prin mine

De la-nceputul celei mai vechi copilării.

Prin vinete meleaguri cu ceruri brumării,

Pe-un drum mereu acelaşi şi altu-ntotdeauna

Pornesc cu

Păsărilă să strâng în braţe luna

Dar mult nu stau în ţară poveştilor, şi-acum

Mă-ntampina o toamna cu despletiri de fum .-

Vazduhu-ngalbeneste că o mătase veche,

Flaşnete ofilite îmi ţiuie-n ureche

Şi simt miros de frunze ce ard, grămezi, prin *ţi

Durata mea de astăzi cu anii tot mai scurţi

Mă-ndeamnă-n amintire să fac mai lungi popasuri ;

Şi vremea n-o mai masur cu clipe şi cu ceasuri,

Căci hronos mie însumi sunt şi, mag subtil,

Schimb timpul meu de-acuma cu timpu-mi de copil.

O, farmec fără nume, feerică năframă,

Pe care-o ridicare de gene o destramă,

Răscruce-a zilei între amiază şi-nserat,

Gând în aceeaşi clipă rostit şi spulberat !

Aiunge-voi vreodată pe cai nemijlocite

Să aflu tâlcul nouă cuvintelor tocite

Şi să cuprind statornic cu tainice dovezi

Miracolul acestor ciudate dup-amiezi ?

🖋️ Despre

• Poet: Alexandru Philippide
• Temă: _emotional2, amintire
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental