Cântecul libertății

Aron Cotruș

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Gata, ostași de ne-nfrânt

cu cei deopotrivă cu noi:

Pe-ai Rusiei căpcani și strigoi

să-i ștergem de pe pământ.

Gata, voinici de oțel!

În stepe și-n tundre de ger

ne-așteaptă mulțimi, care pier

cantr-un amarnic măcel.

Ne-așteaptă popoare întregi,

ce-n țările baștinei lor

de sdroabă și foamete mor

de groază și fărădelegi…

Ne-așteaptă în zarea de foc

Carpații, ca niște părinți

cu piepturi și cu brațe fierbinți

de atât de cumplit nenoroc…

Și muți, cu cuțitul la os,

robi pe pământul străbun

ne-așteaptă bieți semeni, ce-și pun

încrederea toată-n Cristos!…

Dar zornetul lor de cătuși

sună-a furtună-n galop,

a crâncen galop prin potop

prin țara strămoșilor duși…

Din Danzig la Vladivostoc,

din Zagreb la Cluj și Shanghai,

pe-oriunde de vaere dai,

de lanțuri și de cnuturi de foc…

Gâzi aspri, cu rânjete reci,

duc oameni netrebnici și goi,

ce-așteaptă, cu văzuri de sloi,

glonțul, care culcă pe veci.

Iadul lui Ivan cel Cumplit

plumbi are și avea-va destui,

pentru fruntea și ceafa oricui

în țarcul cu foc îngrădit…

În mers, voi, voinici de ne-nfrânt,

spre-al stepelor puhoi de noroi!…

Dârji calcă alături de noi

ostași de pe-ntregul pământ!…

În mers spre Rusalii de foc

c-o turmă și-un singur stăpân;

spre cei ce-n picioare rămân;

să schimbe nenorocu-n noroc.

Veni-vom pe rând înapoi

cu gândul și cu frunțile sus,

nu ca atunci când ne-am dus

cu Mările Negre din noi.

În cântece iuți haiducești,

cu pieptul și cu creștetul gol,

intra-vom ca duși de pârjol,

în Praga și-n București…

O, Baltică! O, Pont Euxin!

Pe aripi de pajuri, curând,

vom trece sub ceruri, cântând:

cruci să-mplântăm pe Kremlin!

Lungi stele și fulgere noi,

cum altele n-au fost și nu-s,

prin gol arunca-vom de sus

în Rusia de glod de sub noi!…

Din Dunăre și până-n Urali,

vedea-vom, prin nouri zburând,

izbite de-un crâncen orând

în fugă, oștiri de muscali.

Vom sparge ale iadului porți

și roșiile zăvoare și uși,

și Uralii de grele cătuși,

ce-n trup, Europa, tu-i porți!

Ca mâine, duși parcă de vânt,

vom pune-un năprasnic picior

în inima Moscovei lor,

cu-ostași de pe-ntregul pământ!…

Și-n strâmba lor lume pe dos,

vedea-vom cum lanțuri se rup

scurt de pe-al Rusiei trup,

de beznă și de racile roș…

Și-n groaznicul lor povârniș,

cu cuget fățarnic ori drept,

cruci albe și-or pune pe piept

muscalii cu văzul cruciș.

Ca după porunci de nou rost

vedea-vom cum țări se desfac

ca după boli fără leac,

din putreda Rusie ce-a fost.

Și ca de pe-un alt Ararat,

după potopul de plumbi,

zări-vom în stoluri ai Romei porumbi

peste pământul descătușat…

Peste roșul și sterpul noroi

boit de călăii trufași,

Isus cu albii, nevăzuții lui pași,

păși-va noptatic alături de noi!…

În inimi, în gânduri și-n suflet cu El

vom arunca în văzduh

cu armele Craiului-Duh

ziduri și temniți de beznă și-oțel!…

Și-n frunte cu Arhanghelul Lui,

cu bocanci ferecați ca pe pod

vom duce prin marea de glod,

pâine și pace oricui…

Scurt vom opri cel prădalnic puhoi

de la un pol pân-la celalt:

l-om arunca înapoi dintr-un salt

cu Romele albe și aspre din noi!

În marș uriaș, de ne-nfrânt

spre-ale soarelui porți de acuși:

Ai Rusiei Urali de cătuși

în praf să-i prefacem și-n vânt!…

Madrid, 1952

🖋️ Despre

• Poet: Aron Cotruș
• Temă: libertate
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental