Mama - (Mama)

Attila József

▶️ Ascultă

📜 Versuri

De o săptămână la mama

mă gândesc veșnic, degeaba.

Cu coș scârțâind în poală,

urcând în pod, urcând în grabă.

Eu înc-am fost om nestricat,

am urlat și m-am înfuriat.

Să lase rufele în alt loc.

Pe mine să mă ducă la pod.

Urca și le-ntindea calmă,

Nemustrând, nici să mă vadă

și rufele curate, foșnind,

fluturau în sus, învârtind.

Nu m-aș sclifosi, e tardivă,

acum o văd, ce titanică -

părul ei alb flutură-n cer,

azur dizolvă-n apa din cer.

🖋️ Despre

• Poet: Attila József
• Temă: mama
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental