Casa amintirii

Ion Pillat

▶️ Ascultă

📜 Versuri

E casa amintirii o casă cu pridvor,

Cu bârne şi chilimuri pe încăperi zidite,

În drumul către dânsa ţin strajă dreapta plopii,

Şi în pereţi icoane de morţi bătrâni veghează:

Strămoşi din altă vreme de cari, uitând de jocuri,

Copii, ne-apropiarăm privind cu ce sfială

La feţele lor şterse de sfinţi în mânăstiri.

În casa amintirii nu-i astăzi şi nu-i ieri,

Căci orologiul vremii a încetat să bată,

Şi clipa netrăită a îngheţat pe el.

Dar prin iatac adesea te-apucă şi te fură

Miresmele cosite cu florile de fân

Păstrate sub răcoarea pânzetului de in.

Şi, seara, pe divane în liniştite-odăi

Tot mai pogoară caântec şi zumzănit de strună

Ca de pe alăuta plăpândelor visări,

Când, în apus de soare şi răsărit de lună,

Simţim zădărnicia întâilor uitări,

Rămân aceleaşi toate, şi somnul fără zbucium

Îl dorm sub coperişul aceluiaşi trecut.

Stafie, trece gândul prin casa mea străveche

Sub raza călăuză a visului tăcut…

Şi închizând în urmă odăile străine,

M-am dus, m-am dus în lume, cu-atâţia morţi în mine.

🖋️ Despre

• Poet: Ion Pillat
• Temă: amintire, casa
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental