Poeme într-un vers II

Ion Pillat

▶️ Ascultă

📜 Versuri

Stelă funerară

O umbră joacă ramul pe piatra unei umbre.

Stelă de mim

Cu plâns şi râs de mască în mâini, nepăsător.

Groapă nouă

Păşeşte lin drumeţe, pe moartă să n-o scoli.

Colori

Zambilele, nori vineţi, şi cerul flori purta.

Veghie

La gura sobei gândul, tovarăş călător.

Mare sudică

Pe mări de micşunele ning pescăruşii fulgi.

Insula de mirodenii

Mireasma ei pe valuri venea, ca niciodată.

Apă neîncepută

Mi-ai dat să beau din cană iubire de izvor.

Vecernie

Cu stropi de ploaie toaca, şi clopotul furtună.

Heraclit

Priveam cum fuge ziua pe apele ce curg.

Tipar

Nisipul poartă încă plăpândă urma ta.

Portret

Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb.

Floarea vremii

Pe pajişti stânjeneii, în suflet toamna iar.

Stol coborât

Cad frunzele, pământul e plin de rândunele.

Murmur etern

În golul scoicii marea; în suflet nemuriri.

Darul

Dă-mi pacea înserării pe care-o ţii în mâini.

Poetul trădat

Un vers cu plâns de ape, când îl credeai cleştar.

Vasul lovit

Urciorul crapă, suflet rănit, de plânset gol.

Belşug

Am întâlnit azi toamna venind în car cu boi.

Castana

Din ghimpii amintirii trecutul l-am cules.

Drum de noapte

Ne învelise luna în colb de amintiri.

Nocturnă

Mai ştii în noapte plopul cu luna, galben cuib?

Casa copilăriei

Sub lună casa albă: o piatră de mormânt.

Menire

Un clopot peste lanuri şi vremuri, te chema.

Asemănări

Viaţa-i fum – şi fumul căminului ţi-e drag.

Păreri

Brotacul: frunză verde; sitarul: frunziş mort.

Amurg în crâng

Albinele luminii prin frunze se jucau.

Casă la Balcic

Şi sufletul şi casa mi le-am deschis pe mări.

Fată la fântână

Coboară, legănată din frizele greceşti.

Măgăruşul

Stă cu urechi pleoştite, jupitul înţelept.

Camee

Prin piatra străvezie ca un talaz: Sirena.

Driada

De trunchi lipeşti urechea s-auzi cum plâng azi.

Mare pământeană

Desfăşurarea verde a grâului în zări.

Popor nomad

Foc stins, cort strâns, pustiul şi pulberea plecării.

Sclave

Femei cu trup de noapte şi miez de soare-aprins.

Artă poetică

Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.

Hanul vechi

Cu zeghea amintirii la foc de cărăuşi.

Inima

O viaţă-ntreagă bate la poarta liniştirii.

Marmură greacă

Sub cuta caldă-a pietrei simţi trupul unui zeu.

Friză

Pe piatră stau eroii, în ea dorm zei ascunşi.

San Francesco nel deserto

Din cerul apei moarte cresc seara chiparoşi.

Primăvară pastorală

Din zare munţi albaştri trezesc pe văi tălăngi.

Cetatea din mare

Prin valuri limpezi, toamna, vezi temple licărind.

Căţelul pământului

Auzi-l cum te latră de pe un alt tărâm.

Floare târzie

A nins pe munţi. O rază a tremurat în parc.

Cer răsturnat

În apele strălimpezi zvârl undiţa, prind umbre.

Clopot de taină

La pasul tău îmi sună vecernii inima.

Cimitir tătăresc

Prin pietre ceruri albe şi marea-n zări, argint.

Cimitir turcesc

Prin pietre părăsite, cireşul: înger alb.

Întâile micşunele

Copilul primăverii deschide ochi albaştri.

Lalele

Oştirea cu turbane stă şiruri în grădină.

🖋️ Despre

• Poet: Ion Pillat
• Temă: cuvant
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental