În largul mării

Ivan Bunin

▶️ Ascultă

📜 Versuri

În largul mării-numai cer,

Apă şi vînt şi, îngrelat,

Trec valuri, ca un temnicer

Stau pescăruşii la vînat.

În largul mării vîntul poartă

Ba licăr, ba umbrinde veşti,

Iar tu, uitată eşti, uitată,

La nesfîrşit departe eşti!

Dar valurile-n foc de aştri

Fug în întîmpinarea mea

Şi cineva cu ochi albaştri

Se uită-n valuri singurea

Şi-atunci ceva, mai viu, sporeşte,

Ca apa-n valuri albăstrii

Din nou, din nou îmi aminteşte

Ce am uitat peste vecii!

* * *

Printre grădini văd casa mult prea bine,

Din geamuri luci de soare o cuprinde,

Aur cristalizat pe clavecine,

Covoare vechi şi mese înflorite.

În jurul casei- linişti adormite.

Arborii tac sau au uitat ce ştiu…

Uşile-nchise… Împăienjenite,

Zac cărţile umbrite de tîrziu

Şi-aşa de ani şi ani avea să fie,

O molie înaintează mut.

Pe sticlă, enervat de-o nerozie,

Un fluture se caţără, căzut.

Dar nu-i un oberliht şi rama-i stacojie.

Nici molia aici nu va trăi prea mult!

Versuri tălmăcite de Traianus

🖋️ Despre

• Poet: Ivan Bunin
• Temă: mare
• Interpretare: Doctor Shrink — recitare spoken-word, fundal ambiental